Importante modificari legislative de interes pentru medici! (I)

Sfarsitul anului 2016 si inceputul anului 2017 au fost marcate de 2 evenimente legislative importante pentru legislatia in domeniul medical.

Un prim eveniment a fost acela al completarii si modificarii Normelor Metodologice
de aplicare a Titlului XVI intitulat “Raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice” din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.

Un al doilea eveniment este intrarea in vigoare in ianuarie 2017 a noului Statut al Colegiul Medicilor din Romania precum si noul Cod de deontologie medicla al Colegiul Medicilor din Romania.

Sunt doua evenimente importante care influenteaza activitatea medicului si care, in opinia mea, au fost foarte putin facute cunoscute medicilor.

Si daca despre completarea Normelor Metodologice de aplicare a Titlului XVI din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii referitor la Raspunderea personalului medical tot s-a mai scris cate ceva de catre media, pentru ca jurnalistii se puteau lega de cuvantul malpraxis care, trebuie sa recunoastem, starneste emotie, aparitia si aplicarea Statutului si Codul de deontologie din 2016 nu au fost facute cunoscute medicilor asa cum se impunea.

Este regretabil ca, in cadrul Colegiului Medicilor din Romania, nu s-a gasit nimeni sa trimita un e-mail membrilor sai si sa spuna: vedeti ca au aparut acte normative noi care va influenteaza activitatea! Cititi-le si adaptati-va activitatea in mod corespunzator!

De fapt, la momentul in care scriu aceste randuri, Statutul si Codul de deontologie adoptate in 2016 si intrate in vigoare in 2017 nici macar nu apar la sectiunea “Legislatie” pe site-ul cmr.ro sau pe site-ul cmb.ro! Probabil ca nici pe site-urile colegiilor judetene!

Poate aceasta observatie va fi auzita sau vazuta si de CMR si de CMB si de fiecare colegiu judetean in parte.

Din capul locului ma simt dator sa va avertizez ca acest articol reprezinta opinia mea in urma lecturarii primului act normativ, Normele metodologice de aplicare a Titlului XVI din Legea nr. 95/2006.

Fac acest lucuru cu prioritate deoarece aceste Norme au aplicabilitate imediata si o importanta influenta pentru activitatea medicului in ceea ce priveste raspunderea sa pentru malpraxis medical.

Celelelate doua acte normative (Statutul si Codul de deontologie) vor fi analizate in articole viitoare, in masura timpului disponibil.

1. O prima modificare a Normelor Metodologice de aplicare a Titlului XVI din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii referitor la Raspunderea personalului medical a fost structurarea Normelor metodologice.

In varianta adoptata in 2007 aceastea aveau 6 Capitole.

In varianta noua, Normele au 7 Capitole prin introducerea unui nou capitol, capitolul I1, cuprinzând articolul 51

Noul capitol nu are un text nou, continutul sau fiind preluat din vechiul Capitol I.

Asadar modificarea a fost realizata doar la nivel de structura, nu si la continut. Astfel, s-a separat Capitolul I – Raspunderea civila a personalului medical de Capitolul I1 Răspunderea civilă a furnizorilor de servicii medicale, materiale sanitare, aparatura, dispozitive medicale si medicamente.

2. O alta modificare a fost aceea a art. 7. Modificarea adusa este la nivel de corelare a numerotarii articolelor. Legea nr. 95/2006 a suferit ulterior anului 2007 o renumerotare a articolelor si referirile art. 7 din Norme nu se mai refereau la personalul medical. Prin aceasta modificare s-au corelat textele juridice in discutie.

3. O modificare importanta este aceea a art. 8 referitor la acordul scris al pacientului.

Primele 2 alineate nu au suferit modificari.

Dupa aceste doua alineate au fost introduse 5 alineate noi prin care se reglementeaza de la cine se obtine acordul scris in cazuri speciale.

(3) În cazul pacientului minor, acordul scris se va obţine de la părinte ori de la reprezentantul legal sau, în lipsa acestora, de la ruda cea mai apropiată. Prin rudă cea mai apropiată în sensul prezentului alineat se înţelege rudele majore care însoţesc pacientul minor, până la al patrulea grad inclusiv.

Referitor la aceste texte trebuie sa fac precizarea ca rudele cele mai apropiate sunt, in ordine:
– grad 2: frate sau sora majori, bunici,
– grad 3: unchi, matusa, strabunic,
– grad 4: var primar, unchiul mare( fratele bunicului)

(4) În cazul pacientului major lipsit de discernământ (conform deciziei comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica), acordul scris se va obţine de la reprezentantul legal desemnat.

Textul nu comporta discutii majore in cazul in care pacientul a fost declarat fara discernamant de o comisie de expertiza medico-legala psihiatrica si a fost desemnat un reprezentant legal.

Ce se intampla insa, in situatia in care pacientul nu a fost declarat fara discernamant de o comisie de expertiza medico-legala psihiatrica si/sau nu a fost desemnat un reprezentant legal.

In acest caz, daca nu pune în pericol, in mod ireversibil, sanatatea sau viata pacientului, respectiv nu exista o urgenta medicala, se va astepta realizarea acestor chestiuni administrative.

In cazul in care intarzierea in acordarea ingrijirilor pune în pericol, in mod ireversibil, sanatatea sau viata pacientului, atunci acordul va fi exprimat de sotia/sotul sau ruda majora cea mai apropiata.

(5) În cazul pacientului major cu care medicul, medicul dentist, asistentul medical/moaşa nu poate comunica în mod eficient, din pricina condiţiei medicale a pacientului la momentul la care este necesară exprimarea consimţământului, acordul scris se poate obţine de la soţul/soţia sau ruda majoră cea mai apropiată a pacientului. Prin ruda cea mai apropiată se înţelege, în ordine, părintele, descendentul, rudele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv.

Acest text “acordul scris se poate obţine de la soţul/soţia sau ruda majoră cea mai apropiată a pacientului”, prin lipsa stabilirii unei ordini in exprimarea consimtamantului, poate starni in practica situatii juridice dificile, de conflict.

Textul stabileste ca acordul scris se poate obtine de la sot/sotie sau ruda majoră cea mai apropiată a pacientului.

Interpretarea textului conduce la un drept egal al exprimarii acordului atat al sotului/sotie cat si ale rudei majore cea mai apropiata.

Ce se intampla in situatia in care intre sotul/sotia pacientului si ruda majoră cea mai apropiată a pacientului exista o disputa asupra exprimarii acordului scris?

Cine are dreptul prioritar de exprimare a acordului?

Legea speciala nu stabileste o prioritate in acest sens.

Poate medicul sa stabileasca cine are acest drept?

In opinia mea, medicul nu are dreptul sa stabileasca cine are acest drept de exprimare a acordului.

Cine poate sa stabileasca cine are acest drept?

In cazul unui conflict intre sotie si parintii pacientului (spre exemplificare) cu privire la acordarea in ceea ce priveste exprimarea acordului, instanta de judecata – intr-o procedura rapida- poate stabili care este interesul superior al pacientului.

Stiu, o sa spuneti… pacientul este in stare grava ca de aceea este necesar acordul imediat al altor persoane. Intervalul de timp până la decizia instantei de judecata ar pune în pericol in mod ireversibil sanatatea si chiar viata pacientului.

Iata ce situatie poate fi generata de un singur cuvant folosit necorespunzator sau, mai exact, lipsa claritatii unui act normativ!!

(6) Pacientului care nu poate semna din pricina unei infirmităţi i se va solicita exprimarea verbală a consimţământului pentru actul medical, medicul, medicul dentist, asistentul medical/moaşa urmând să facă o menţiune în acest sens pe formularul de consimţământ informat.

Pacientului care nu ştie carte sau nu vede i se va citi cu voce tare textul acordului, va fi întrebat dacă acesta reprezintă voinţa sa, medicul/asistentul medical urmând să facă o menţiune în acest sens pe formularul de consimţământ informat.
   
(7) Acordul pacientului informat se exprimă în scris, prin completarea formularului prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Acest ultim alineat aduce o noutate: un formular de exprimare a acordului pacientului informat.

Daca pana acum exprimarea acordului pacientului informat se facea prin semnarea de catre acesta a unor formulare redactate de catre personalului medical sau de catre furnizorul de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice, respectandu-se mai mult sau mai putin cerintele legale sau prin semnarea de catre pacient in foaia de observatie sau, si mai rau, exprimarea acordului pacientului informat se facea oral, la acest moment exista un formular tipizat elaborat de Ministerul Sanatatii care contine prevederi in acord cu legislatia specifica in domeniu.

Din punctul meu de vedere, avand in vedere si experienta dobandita in procese ca avocat specializat in malpraxis medical, formularul specificat nu este de natura sa apere medicul in mod complet de acuzatiile de malpraxis.

M-am asteptat ca acestui document de lucru, sa-i fie acordata o atentie si preocupare mult mai mari avand in vedere importanta sa majora in activitatea medicului.

Ma angajez ca intr-un articol viitor sa va dezvalui motivele pentru care eu consider ca formularul specificat nu este de natura sa apere medicul in mod total de acuzatiile de malpraxis.

In orice caz, formularul de exprimare a acordului pacientului informat , in forma prezentata de catre Ministerul Sanatatii, este un instrument util medicului si un bun punct de plecare in documentarea relatiei pe care medicul o stabileste cu pacientul sau.

O alta modificare a fost aceea a alin. (1) din art. Art. 9.

În cazurile în care pacientul este lipsit de discernământ, iar medicul, medicul dentist, asistentul medical/moaşa nu pot contacta reprezentantul legal, soţul/soţia sau ruda majoră cea mai apropiată, datorită situaţiei de urgenţă, şi nu se poate solicita nici autorizarea autorităţii tutelare, deoarece intervalul de timp până la exprimarea acordului ar pune în pericol, în mod ireversibil, sănătatea şi viaţa pacientului, persoana care a acordat îngrijirea va întocmi un raport scris ce va fi păstrat la foaia de observaţie a pacientului, prin completarea formularului Raport privind asistenţa medicală acordată în situaţii de urgenţă, prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice”

Am marcat in textul de mai sus adaugirile facute prin noua reglementare. Noutatile sunt introducerea necesitatii contactarii sotului/sotiei si a precizarii ca ruda cea mai apropiata trebuie sa fie majora.

De asemenea, Ministerul Sanatatii a elaborat un formular al raportului privind asistenta medicala acordata in situatii de urgenta pe care persoana, care a acordat ingrijirea pacientulul, trebuie sa-l completeze.

In final, as dori sa va reamintesc ca atat acordul scris cat si orice alt document incheiat, inclusiv raportul privind asistenta medicala acordata in situatii de urgenta, constituie anexa la documentatia de evidenta primara.

In niciun caz acordul pacientului informat nu trebuie va sa lipseasca din dosarul pacientului dumneavoastra.

Daca aveti opinii, intrebari sau precizari, nu uitati ca le puteti face prin comentariile adresate acestui articol sau adresandu-mi emailuri la adresa specificata la Contact.